Un Craciun cat se poate de bogat in cele materiale si sufletesti.

Sa dea Domnul sa avem de Craciun ceea ce ne dorim alaturi de cei pe care ii iubim.

Sarbatori Fericite

Am ajuns sa degust ziua votului

Ma gandesc cu greata ce sa aleg acum in turul 2.Stau si ma uit la televizor si incerc sa gasesc un motiv sa il votez pe unul din cei doi.Imi este foarte greu, poate mai greu decat in 2000 cand exista un nebun sau un comunist si s-a ales comunistul.
Acum avem de ales intre un prostanac si un maniac.Cine sa ma reprezinte?
Un betiv sau un pampalau?Un neocomunist sau un comunist capitalist?
Un disperat de putere sau unul care se agata de ea?
Un mincinos sau un manipulator?
Greu de zis…

Zalva mare la PSD Dej

Revenim cu amanunte saptamana aceasta….

Chira nu a inteles ca e out!!!

Morar e un prostanac

A iesit ITU

Din pacate dejeni au votat pentru trecut si Itu a castigat.

Mai presus de acest fapt campania s-a terminat iar acum urmeaza sa fim cu ochii larg deschisi atat catre Primaria DEJ (PSD), Consiliul Local (majoritar PSD?), Consiliul Judetean (PD-L) cat si pe Camera Deputatilor (de la Dej PSD).

In acest caz imi doresc eu personal o guvernare PSD+PNL pentru a avea si Dejul resurse financiare pentru a recupera tot ceea ce a pierdut pana acum.

Il felicit pe Cornel Itu si Marius Nicoara pentru mandatul obtinut si ii rog sa nu uite ca Dejul are nevoie de ei.

Vom vedea peste 4 ani daca a meritat voturile dejenilor.

„Ei cu ei, noi cu voi” Benea isi face campanie profanand mormintele

“Fotografia de mai sus a fost făcută sâmbătă seară, în cimitirul din satul Deuş, comuna Chinteni, aflată în colegiul 3 pentru Senat mirenului Benea Gheorghe . Panoul electoral aparţine PD-L şi este amplasat chiar între morminte.” Informatia de Cluj

Benea Gheorghe candidatul imoral

Candidatul PD-L pentru colegiul 3 la Senat, Gheorghe Benea încă mai era membru PSD atunci când şi-a depus candidatura pentru Parlament din partea portocaliilor. Potrivit social democraţilor, Benea nu şi-a depus demisia din partidul condus de Geoană, prin urmare atunci când s-a înscris în PD-L a apărut o neconcordanţă. Benea a fost consilier local la Dej din partea social democraţilor, însă a renunţat la această funcţie înainte de a se înscrie în PD-L.

“Am experienta in situatii de criza si cred ca ma pricep la economie, eu am gestionat fabrici aflate in faliment, ma pricep la solutii.” Benea Gheorghe

Cum s-a  ocupat el de prabusirea combinatului:

Pentru a exporta celuloza cat mai ieftin, Gheorghe Benea primea lunar cel putin 2.000 de dolari in contul personal 00744457268, deschis la Bank Austria din Viena * Cu o suma similara era “stimulata” si directoarea economica Hainal Baban, in contul 00744457250

De cateva luni, un conflict iscat aparent din senin ii are ca protagonisti pe Gheorghe Benea, administratorul judiciar al Combinatului de celuloza Somes SA din Dej, si firma austriaca MFCC GmbH din Viena, actionarul majoritar al aceleiasi societati. Conflictul a devenit public atunci cand Gheorghe Benea a inceput sa lanseze in presa locala insinuari potrivit carora actionarul majoritar n-ar dori sa-si indeplineasca angajamentul de investitii menit a scoate societatea din administrare judiciara si, mai mult, ar intentiona inchiderea societatii, pentru a-si proteja alte fabrici de profil din Occident la care detine actiuni. Motivul pentru care Gheorghe Benea a iesit la atac ar putea fi insa cu totul altul. Firma MFCC i-a taiat lui Gheorghe Benea o insemnata sursa de castig: comisioanele confidentiale, de mii de dolari, incasate pana atunci drept rasplata pentru faptul ca exporta celuloza produsa de combinat la preturi cat mai mici. Combinatul de celuloza din Dej a intrat in reorganizare judiciara in 1999, cand director era Gheorghe Benea, iar judecatorul sindic l-a numit tot pe el administrator judiciar. Un an mai tarziu, societatea este cumparata de firma Hovis GmbH din Austria, care si-a asumat si planul de reorganizare judiciara. In anul 2002, Hovis da faliment si este preluata de catre o alta firma austriaca, MFCC GmbH, care isi asuma si angajamentele legate de combinatul din Dej. Cei de la MFCC gasesc insa in arhiva firmei Hovis un contract confidential semnat cu administratorul judiciar al combinatului Somes. Potrivit acestui document, Hovis se angaja sa-i plateasca lui Gheorghe Benea, pe langa salariul pe care oricum il primea, un comision de 5 la suta din diferenta dintre preturile cu care Somes vindea celuloza si hartia catre Hovis si cele cu care Hovis revindea marfa catre terti, dar nu mai putin de 2.000 de dolari pe luna. Cu alte cuvinte, cu cat Somes SA vindea mai ieftin catre Hovis, cu atat comisionul administratorului judiciar era mai mare, dar cei 2.000 de dolari pe luna erau oricum garantati. O alta prevedere controversata din contractul de comision era aceea potrivit careia, in cazul in care judecatorul sindic l-ar fi demis pe Gheorghe Benea din functia de administrator judiciar, Hovis ar fi urmat sa-l angajeze pe acesta vreme de un an de zile, asigurandu-i un salariu de 5.000 de dolari pe luna. Saptamana trecuta, reprezentantii MFCC au organizat la Cluj o conferinta de presa in care au dezvaluit “mostenirea” preluata de la Hovis. Pe langa contractul de comision, ei au spus ca, pana in anul 2002, deci cat Hovis inca era actionar majoritar, combinatul dejean cumpara lemn de la o societate din Harghita, Celforexim, in care acelasi Gheorghe Benea avea interese, detinand 16,6 la suta din actiuni. De precizat faptul ca MFCC nu are aproape nici o parghie la indemana pentru a pune lucrurile in ordine: Somes SA fiind in reorganizare judiciara, actionarul majoritar nu are drept de administrare a acesteia, puterea de decizie apartinand administratorului judiciar, sub supravegherea judecatorului sindic. Imediat dupa conferinta de presa, contactat pentru a comenta acuzatiile, Gheorghe Benea a declarat pentru Adevarul: “In legatura cu contractul de comision, dupa incheierea intelegerii am renuntat, intrucat nu am gasit o modalitate de colaborare”. El a adaugat ca a renuntat, in 2002, si la participatia din Celforexim Harghita. In ce priveste comisioanele, hartiile il contrazic. Adevarul detine documente bancare din care rezulta ca, cel putin vreme de 14 luni, intre noiembrie 2000 si decembrie 2001, Gheorghe Benea a primit in contul personal 00744457268, deschis la Bank Austria din Viena, suma de 2.000 de dolari pe luna, reprezentand comisioanele prevazute in contract. Platile se faceau la doua luni, in transe de cate 4.000 de dolari. Dar, potrivit documentelor pe care le avem, nu doar administratorul judiciar primea bani intr-un cont din Austria, ci si directoarea financiara de la Somes SA Dej, Hainal Baban. Sume identice, virate in aceeasi zi in care Gheorghe Benea isi primea comisionul, mergeau si in contul 00744457250, deschis la Bank Austria pe numele Hainal Baban. Contactat pentru a doua oara spre a fi confruntat cu documentele, Gheorghe Benea a admis ca a primit comisioane “vreme de cateva luni, spre un an, nu mai tin minte exact. Poate si 14 luni, daca asa spun hartiile pe care le aveti”. El pune acest contract pe seama dorintei firmei Hovis “de a impulsiona vanzarile” si afirma ca nu stia ca si directoarea sa financiara beneficia de comisioane similare. Sumele incasate de catre Gheorghe Benea in Austria ar putea fi doar o chestiune de etica daca nu ar ridica si o serioasa problema legala. Presedintele Uniunii Nationale a Lichidatorilor, Arin Stanescu, spune ca, daca Gheorghe Benea a semnat contractul de comision in calitatea sa de administrator, ar fi trebuit obligatoriu sa-l supuna atentiei judecatorului sindic si sa obtina aprobarea acestuia. Pana la sfarsitul anului trecut, judecator sindic la Somes SA a fost Ioan Georgiu, care a decedat intr-un accident rutier. Benea spune ca l-a informat “verbal” pe Georgiu despre contract. Actualul judecator sindic, Mihaela Saracut, sustine ca la dosarul de reorganizare nu exista nici un document in acest sens si, prin urmare, oficial nu are cunostinta despre contract. MFCC mai are de investit la Somes Dej inca 1,4 milioane de dolari in protectia mediului si de returnat mai putin de un milion de dolari din datoria de 12 milioane mostenita, dupa care reorganizarea judiciara poate fi incheiata. Austriecii ezita sa dea acesti bani tot pe mana lui Gheorghe Benea, mai ales ca demisia acestuia, obtinuta dupa ce l-au chestionat in legatura cu comisioanele, a fost respinsa de judecatorul sindic. In consecinta, au sesizat PNA-ul si Parchetul General in legatura cu faptele administratorului judiciar. Gheorghe Benea s-ar putea sa nu aiba prea curand timp pentru procurori, intrucat e foarte ocupat cu campania electorala: candideaza pe listele PSD pentru inca un mandat de consilier judetean.

“In cursul carierei mele de inginer, am ocupat mai multe functii de conducere in
diferite institutii si peste tot Dumnezeu m-a binecuvantat cu succese si impliniri.”

EI pentru EI,  Noi cu Noi

Ai 23 de milioane sa nu votezi PD-L :

Caracatita imobiliara de la Dej,unul din cei mai interesati in afacerere este fratele lui Cornel Itu,presedinte PSD Dej Adrian Itu

După cum scriam în numărul trecut, clădirile din centrul municipiului ( e vorba de cele de vis-à-vis de Primărie) sunt în mijlocul unui litigiu care durează de ani de zile. Valoarea lor este mare, desigur. Câteva firme au cumpărat imobilele de la stat la privatizare, apoi le-au inclus în patrimoniile lor. Unii care susţin că sunt urmaşii foştilor proprietari au obţinut în instanţă părţi din spaţii pe care le-au vândut repede la un preţ considerat redus de unele surse. Unul dintre cumpărători este Adrian Itu, fratele lui Cornel Itu, şeful PSD Dej, în prezent candidat pentru o funcţie de deputat. Este o încrengătură de interese imensă în jurul afacerii. Iar politica nu este străină de ea. Mai jos, vă prezentăm un fragment dintr-o plângere penală depusă la Parchet în 25.02. 2008 (adună praf probabil printr-un sertar!) de către societăţile Carpatex SRL, Onix Bijuteria SRL, Alpa SA şi Sompan SA. (REALITATEA)

“La data de 5.10. 2007, făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea, în nume propriu şi în calitate de mandatar a lui Micşa Jochen, a depus în dosarul nr. 6061/211/2007 al Judecătoriei Cluj-Napoca, certificatul în calitate de moştenitor nr. 62 din 10.10.2001, prin care se stabileşte că făptuitorul Micşa Jochen este moştenitorul defunctului Micşa Iuliu, decedat la data 14 aprilie 1965, cu ultimul domiciliu la Cluj-Napoca, str. Emil Racoviţă nr.44, jud. Cluj.

Actul a fost depus în dosarul în care reclamanta S.C. Sompan S.A. a solicitat să se constate inexistenţa dreptului de moştenitor al pârâtului Micşa Jochen după defunctul Micşa Iuliu, decedat la data de 14.04.1965, constatarea nulităţii absolute a certificatului de calitate de moştenitor eliberat în anul 2001, precum şi rectificarea inscrierilor din C. F. nr. 15209 colectivă Dej şi C.F. nr.15210 individuală Dej, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtului Micşa Jochen, cu privire la cota de 6/24 parte din imobil, care a fost preluată de Statul Român de la defunctul Micşa Iuliu, decedat în anul 1965.

Susţinem că există atât latură obiectivă cât şi latură subiectivă a infracţiunilor de fals în declaraţii şi uz de fals, sens în care arătăm că:

În anul 1997, făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea, pretinzând că este unicul moştenitor al defuncţilor Micşa Liviu, decedat în 1941, şi Micşa Iuliu, decedat în 1965, a formulat cereri pentru eliberarea certificatului de moştenitor după cei doi defuncţi şi a obţinut certificatul de calitate de moştenitor nr. 11/24.02.1997, eliberat de Biroul Notarului Public Oana Mihuţiu.

Anterior acestei date, făptuitorul sus-menţionat a formulat şi cereri pentru acordarea măsurilor reparatorii, bazate pe dispoziţiile Legii nr. 112/1995, susţinând că este singurul moştenitor al defuncţilor Micşa Liviu şi Micşa Iuliu.

Inducând în eroare autorităţile statului, prin hotărârea nr.458/16.12.1997, făptuitorului Pocanschi Ovidiu Mircea i s-au acordat despăgubiri, în calitate de moştenitor al celor doi defuncţi, suma stabilită fiind de 170.456.080 lei, respectiv plafonul maxim prevăzut de lege, care a fost actualizat la data plăţii, conform dispoziţiilor cuprinse la art. 1 alin.2 din hotărârea menţionată şi a prevederilor Legii nr. 112/1995.

Tot în calitate de unic moştenitor al celor doi defuncţi, făptuitorul a formulat mai multe acţiuni în justiţie, solicitând restituirea în natură a unor cote de proprietate din construcţii şi terenuri care, anterior preluării lor de către Statul Român, erau înscrise în C.F. ca fiind proprietatea defuncţilor Micşa Liviu şi Micşa Iuliu.

Este de subliniat faptul că făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea a făcut demersurile în nume propriu şi a încasat sumele de bani acordate în baza Legii nr. 112/1995, deşi prin împuternicirea din 08.01.1997, făptuitorul Micşa Jochen l-a împuternicit să facă demersurile în numele său şi nu în nume propriu.

După ce a încasat despăgubirile stabilite potrivit Legii nr.112/1995, în condiţiile în care calitatea sa de moştenitor a fost contestată, făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea a făcut demersuri în paralel, atât în nume propriu cât şi în calitate de mandatar al făptuitorului Micşa Jochen, pentru restituirea în natură a cotelor de proprietate. În contextul expus mai sus, au apărut încă două certificate de calitate de moştenitor, respectiv:

a) certificatul de calitate de moştenitor nr. 51/19 aprilie 2001, eliberat de Biroul Notarului Public Roza Margit Fuchs, prin care se stabileşte că unicul moştenitor al defunctului Micşa Iulius, decedat la data de 9 martie 1989, este Micşa Jochen.

Este de observat că actul a fost eliberat cu încălcarea dispoziţiilor art. 68 din Legea nr 36/1995, deoarece ultimul domiciliu al defunctului era în Germania, iar Micşa Jochen este cetăţean german, cu domiciliul în Germania, astfel că notarul public din România nu putea elibera certificat de calitate de moştenitor.

Mai mult, eliberarea unui certificat de calitate de moştenitor era condiţionată de lipsa oricăror bunuri în patrimoniul defunctului, conform dispoziţiilor art. 84 din Legea nr. 36/1995, şi de efectuarea verificărilor prevăzute de art. 43 şi 74 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995.

b) certificatul de moştenitor nr. 52/2001, eliberat la data de 11 aprilie 2001 de Biroul Notarului Public Nina Racolţa, act în care se stabileşte că moştenitorul defunctului Micşa Liviu, decedat la data de 31.10.1941 este Micşa Iuliu, domiciliat în Cluj-Napoca, str. E. Racoviţă 44, judeţul Cluj, în calitate de frate, care a acceptat moştenirea prin acte de folosinţă.

Certificatul de moştenitor nr. 52/2001 a fost utilizat de ambii făptuitori, deşi făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea deţinea certificatul de moştenitor nr.11/1997 şi ştia că a încasat despăgubiri prin invocarea calităţii de unic moştenitor după cei doi defuncţi.

Ulterior, urmare cererilor formulate de alte persoane, prin sentinţa civilă nr. 1270/2006, s-a constatat nulitatea absolută a atât a certificatului de calitate de moştenitor nr.11/1997, cât şi a certificatului de moştenitor nr. 52/2001. Certificatul de moştenitor nr. 52/2001 a fost anulat prin sentinţa civilă nr. 1294/2004, pronunţată de Judecătoria Dej, în dosarul nr. 435/2000, dispoziţie care a rămas irevocabilă conform dispoziţiilor deciziei civile nr. 1079R/2006, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr.16038/33/2005.

Prin invocarea calităţii de moştenitor după defunctul Mircea Iuliu, decedat în anul 1965, făptuitorul Micşa Jochen a obţinut şi două dispoziţii de restituire în natură, emise de Primarul Municipiului Dej pentru spaţii cuprinse în patrimoniul unor societăţi comerciale, între care unele erau şi sunt cu capital integral privat ( S.C.ALPA S.A., S.C. CARPATEX S.R.L şi S.C. ONIX BIJUTERIE SRL).

Erijându-se în calitatea de moştenitor al defunctului Micşa Iuliu, decedat în 1965, făptuitorul Micşa Jochen a obţinut mai multe hotărâri judecătoreşti în care s-a constatat că acesta a dobândit prin moştenire cota de 6/24 parte din imobilele situate în Dej, str. 1 Mai nr.1, P-ţa Bobâlna nr-18, jud. Cluj şi cota de 1/1 parte din şcoala situată în Dej strada Avram Iancu nr.2- 4, înscrisă în C.F. nr. 558 Dej, cu nr. topo 929.

Ulterior, făptuitorul Micşa Jochen a înstrăinat cota sa de 6/24 parte din imobilele situate în Dej, str. 1 Mai nr1 – P-ţa Bobâlna nr. 18, încasând sume mari de bani, aşa cum rezultă din contractele pe care le vom depune la dosar. Dobânditorii cotelor de proprietate (de rea-credinţă în contextul în care în C.F. erau notate acţiunile prin care se contesta calitatea de moştenitor a făptuitorului Micşa Jochen) şi-au înscris în alte C.F.-uri drepturile dobândite asupra unor cote-părţi din imobilele înscrise în patrimoniul părţilor vătămate.

Urmare depunerii, de către făptuitorul Pocanschi Ovidiu Mircea, a certificatului de calitate de moştenitor nr. 62/10 octombrie 2001 şi a certificatului de deces al defunctei Micşa Cornelia (cea de-a doua soţie a defunctului Micşa Iuliu, decedată în anul 1965) s-au născut suspiciuni cu privire la acte anterioare depuse de cei doi făptuitori, motiv pentru care ne-am adresat Camerei Notarilor Publici Cluj şi am solicitat să ne comunice dacă s-a dezbătut succesiune după defunctul Micşa Iuliu, decedat la data de 14 aprilie 1965, cine sunt moştenitorii şi să ne elibereze un certificat de moştenitor după defunct.

Prin adresa nr. 375/ 28.01.2008, Camera Notarilor Publici Cluj, a comunicat certificatul de moştenitor nr.397/ 7 octombrie 1965, din care rezultă că unica moştenitoare a defunctului Micşa Iuliu este soţia supravieţuitoare Micşa Cornelia şi că fiul defunctului, numitul Micşa Liviu-Iuliu, a renunţat la moştenire în favoarea soţiei supravieţuitoare.

Certificatul de moştenitor nr. 397/ 7 octombrie 1965 probează că:

- toate certificatele de calitate de moştenitor sunt acte false, lovite de nulitate absolută, eliberate cu încălcarea mormelor imperative ale Legii nr. 36/1995 şi ale Regulamentului de aplicare a acestei legi;

- făptuitorii Mişca Jochen şi Pocanschi Ovidiu Mircea au uzat de acte false în faţa autorităţilor şi instanţelor de judecată, pe care le-au indus în eroare cu scopul de a trage foloase de pe urma acestor falsuri;

- toate actele obţinute de făptuitori, prin folosirea înscrisurilor false, inclusiv hotărârile judecătoreşti pronunţate în favoarea acestora, sunt consecinţe ale uzului de fals şi fals în declaraţii.”
(Text aparut in Realitatea de Bistrita- Nasaud, Dej si Gherla)