Mesaj funerar

PD-L nu are nevoie de Dej in consiliul judetean

Dupa ce și asa Dejul avea destule probleme financiare cei de la PD-L Cluj s-au lipsit de Hetea și de Pantelimon unii dintre pionii care puteau sa se milogească d-lui Paunel Tise sa mai scape și un bănuț urbi noastre.

Itu a plecat la Bucuresti unde din surse e foarte dezorientat și lipsit de orice perspectiva de a aduce ceva pentru Dej.

Din negocierile PD-L ,PSD nu se arata nimic pentru Dej.

Morar,Itu si Chira au pornit glorioși la negocierile interne, pentru ca aveau și cu ce, ca doar numai prostimea dejana putea alege în masa PSD-ul.Nu au obținut nimic, nu tu subprefecți, nu tu directori de deconcentrate, nimic.

Pe cealata parte PD-L -ul a obținut ceva ca nu mai aveau oameni de la Cluj-Napoca,Turda,Campia,Gherla si Huedin cu care sa acopere puzderia de funcții care i-au copleșit asa ca i-a dat lui Pantelimon tot același scaun călduț ca sa își mai tragă câteva vile , lui domn părinte Benea arma diavolului Loteria, și urmează posibil și lui Hetea un post de carat geamantane.

Cum spuneam și în vara Dejul își merita soarta.

Daca nici macar elita dejeana nu se va trezi, ramane sa ne mutam in alt oras unde se arata o soarta mai buna, unde primari nu se plang ca nu mai au fonduri ci incearca desi nu au, sa gandeasca un plan de modernizare si relansare economica intr-o perioada si asa sumbra pentru tara noastra. (Oradea,Zalau,Baia Mare)

morar cere mult i se da cu ţârâita

Dupa ce a cerut bani la consiliul judetean pentru infrastructura i s-au acordat niste bani pentru alimentarea cu apa a cartierelor Grivitei si Slatinei unde se afla locuintele pentru tineret si pentru drumul comunal Ocna Dej -Pintic o suma de 1.000.000.000 lei vechi bani doar pentru peticit.Reabitarea acestui tronson ar necesita sume de 10 ori mai mari pentru creearea unei fundatii solide si a unui strat de astfalt.Ramane de vazut cine va participa si castiga licitatia.

Tot atunci s-au acordat si bani clientelei PD-L si PSD din jurul dejului, respectiv primariei Caseiu (PSD), primariei Jichisu de Jos (PD-L) si Ungurasul (UDMR).Desi s-au cerut bani si de catre primari din Cuzdrioara,Catcau,Mica,Chiuiesti si Vad aceste primari au fost lasate din nou la o parte.

Paunel Tise îşi conserva din nou clientela de partid si mai nou respecta si alianţa FSN de la nivel naţional.

Candidaţii PSD pe Colegiul Dej îşi fac campanie electorală pe bani publici

Sâmbată, 22 noiembrie, cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare, Primăria Dej a lansat o invitaţie tuturor preşedinţilor asociaţiilor de locatari din municipiul Dej pentru a participa la o întâlnire cu reprezentanţii furnizorilor de utilităţi pentru populaţie: Compania de Apă Someş, E-On Gaz, SC Electrica SA, SC Bratner-Vereş SRL.

Ceea ce la prima vedere părea o întâlnire firească între reprezentanţii asociaţiilor de locatari şi aceste societăţi, moderată de primarul PSD al Dejului, Costan Morar, s-a dovedit a fi o întâlnire pur electorală cu membrii social-democraţi. Primele surprize au apărut încă de la intrare, unde echipa de campanie a PSD se străduia de zor să convingă “electoratul” despre importanţa întâlnirii, lucru foarte uşor de făcut până la urmă, în condiţiile în care numărul celor prezenţi era mai mic decât al organizatorilor, lucru care i-a înfuriat la culme pe candidaţii PSD Cornel Itu şi Vasile Puşcaş.

Deşi cei mai mulţi dintre reprezentanţii locatarilor din blocurile dejene şi-au pus speranţele în această întâlnire, crezând că, astfel, se va rezolva o mare parte din problemele cu care se confruntă dejenii, răspunsurile primarului la întrebările invitaţilor s-au rezumat la o singură frază: primăria nu are bani. Şi mai mult decât atât, în locul unor soluţii concrete, preşedinţii asociaţiilor de locatari au primit, în schimb, promisiuni oferite cu generozitate de candidaţii PSD la parlamentare, expuse pe larg în agenda lor electorală. Astfel, potrivit dictonului Gura păcătosului adevăr grăieşte , Cornel Itu, candidatul PSD pentru un mandat de deputat, le-a promis celor prezenţi la întâlnire că firma sa este pregătită şi va fi abilitată să execute lucrările din Dej din cadrul programului „Casa Verde”, în eventualitatea în care viitorul guvern ar fi condus de PSD. În mai puţine cuvinte, candidatul PSD le-a promis potenţialilor săi alegători că, dacă va fi ales, îşi va umple buzunarele cu bani publici, prin intermediul firmelor sale.

Din păcate, această întâlnire, care se anunţa de mare folos pentru preşedinţii asociaţiilor de proprietari din Dej, s-a încheiat fără ca aceştia să obţină altceva decât fluturaşi şi materiale electorale şi promisiuni fără acoperire reală.

Doi candidati incompatibili pe Dej

Pentru Camera Deputatilor din partea Asociatiei Pro-Democratia pe lista incompatibilor este omul de afaceri Itu Cornel membru PSD DEJ a carui nume este strans legata de istoria zbuciumata a Combinatului DEJ si implicat intr-o multime de scandaluri cu iz electoral.

Pentru Senat fost membru PD, trecut la PSD in 2002, revenit in PD-L in acest an, Gheorghe Benea a fost administrator judiciar al Combinatului de Celuloza din Dej. Lui i se reproseaza ca a primit, din partea societatii  austriece care a fost proprietarul combinatului, comisioane confidentiale in Austria. Benea a  fost cercetat penal pentru acest motiv.

Tise , Hetea si Benea au uitat din nou de Dej

Azi in sedinta Consiliului Judetean s-a votat alocarea de fonduri privind nominalizarea pe unitati administrative a sumelor defalcate finantarii cheltuielilor pentru drumuri.

Astfel pentru Dej s-au alocat doar 100 000 lei pentru drumul comunal Ocna Dej -  Pintic in timp ce Hedinul a primit 400 000 lei , Turda 220 000 lei, Campia Turzii 200 000 lei, Gherla 150 000 lei comunele :Mintiul Gherlii, Caseiu fiecare cate  200 000 lei,   Baciu ,Belis, Vad ,Recea Cristur 150 000 lei pana la 100 000 lei restul  iar cat Dejul a primit primaria din Aghiresul. Dejul e lasat din nou la urma de catre consilierii PD-L si UDMR care detin majoritatea in Consiliul Judetean. Din partea Dejului de la PD-L consilier judetean este ADRIAN HETEA  candidat PD-L la Camera Deputatilor si membru in comisia pentru relatia cu autoritatile si comunitatile loicale , comisie care avea furculita si cutitul in alocarea acestor sume catre Primaria din DEJ.

Impreuna cu Alin Tise au uitat sa aloce din nou Dejului sume pentru drumuri.

Dejul a primit DE 4 ORI MAI PUTIN decat HUEDINUL avand o POPULATIE DE 4 ori mai MARE decat HEDINUL si de 2 ORI putini bani decat GHERLA avand de 1.5 ori mai MARE populatie decat GHERLA. Iar comparatiile cu comune nu isi au rostul.

Tot in aceiasi sedinta consilierii PD-L au decis sa nu acorde Dejului nici macar 1 RON pentru lacasele de cult alocand in schimb bani pentru Primaria TURDA de 4 000 lei , HUEDIN 2 500 lei etc. Ma intreb daca domnul GHEORGE BENEA  mai suntine aceste lucruri “in toate actiunile mele voi incerca sa ma calauzesc de dragostea de Dumnezeu si de dragostea de patrie” uitand ca si Dejul are biserici in constructie nu numai Turda , Huedinul sau Gherla.

Unde e demagogia si minciuna?

Remember cine au fost Itu Cornel,Itu Adrian si Gheorghe Benea

“Groparii Somes-Dej

Buna ziua, ARDEAL a publicat, în urma cu câteva zile, un amplu material despre persoanele si grupurile de interese ce se fac vinovate de dezastrul de la combinatul de hârtie si celuloza “Somes-Dej”. În acel material, BZA a realizat o radiografie a factorilor care vor arunca în cel mai scurt timp societatea Somes-Dej “în groapa”: relatiile de cumetrie între personajele care conduc si fac afaceri cu societatea, managementul defectuos si anumite probleme “contabile” ale acesteia. Personajele principale ale acestei descrieri sunt, printre altii, Stefan Vuza (actionarul majoritar al societatii), Adrian Itu (directorul general), Ioan Petric (directorul BCR Dej).

Ca urmare a acestui material, în ziua publicarii articolului intitulat “Groparii Somes-Dej”, conducerea combinatului a gasit de cuviinta sa “redacteze” un comunicat (neasumat, întrucât nu este semnat), care a fost afisat în societate.

În respectivul comunicat, construit ilogic si cu grave greseli de exprimare, în disperarea ce i-a cuprins, mai marii Somes-Dej au adus acuzatii grave la adresa cotidianului Buna ziua, ARDEAL. Informatiile lansate în comunicatul respectiv conform carora materialele aparute în BZA despre situatia reala de la Somes vin ca urmare a faptului ca “atata (sic!) Somes SA Dej, cât si patronatul, a refuzat recent (sic!) un contract fortat de publicitate”, sau ca “în spatele informatiilor se afla fostul director al societatii Gheorghe Benea” sunt într-o totala discordanta cu realitatea.

Mentionam faptul ca, “în spatele” acestor materiale se afla doar un demers jurnalistic bazat pe necesitatea de a informa corect cititorii. Mai mult, majoritatea informatiilor sunt furnizate tocmai din ograda “odiosului” conducator de combinat, autointitulat managerul anului si nicidecum dorinta “de razbunare”. Pentru o corecta informare a cititorului, redam în cele ce urmeaza atât materialul aparut în BZA, care a “generat” acest comunicat, cât si comunicatul cu pricina.

Ziarul Buna ziua, ARDEAL a semnalat, în repetate rânduri, modul defectuos în care omul de afaceri Stefan Vuza întelege sa conduca societatea Somes Dej. Societatea dejeana este nici mai mult nici mai putin decât un element, se pare insignifiant, în ecuatia de putere a lui Vuza. Dovada stau în acest sens mai multe fapte. În primul rând, Somej Dej reprezinta doar o “vaca de muls” pentru ambitiile sale, dovada în acest sens sta faptul ca un credit luat pentru Somes a fost, conform unor informatii obtinute de redactorii nostri, folosit partial pentru o alta societate din Grupul SCR pe care Vuza îl patroneaza. Aspect care, în termeni de specialitate se numeste deturnare de fonduri.

Modul în care la societatea din Dej sintagma “management bun” este tradusa în practica e pe cât de alarmant, pe atât de penal. Asta pentru ca, asa cum vom arata în cele ce urmeaza, investitiile în societate se fac mai mult pe hârtie, “noile investitii” în utilaje sunt practic vechi si cumparate la un pret mult mai mic decât cel asumat în scripte, iar bilanturile contabile sunt refacute pentru a beneficia de credite de la banci, dar si pentru a raporta “cifra de afaceri de milioane de euro”. Mai mult, Stefan Vuza accepta cu buna stiinta ca societatea sa fie “tepuita” de fratii Itu.

Una peste alta, angajatii lui Vuza de la Somes sustin ca “starea generala în fabrica este de scârba, de lehamite”. Totodata, “investitiile” în mediu asumate si realizate de “managerul anului” sunt baloane de sapun, acceptate, se pare, cu buna stiinta de Garda de Mediu Cluj.

Asa cum am demonstrat într-un material publicat recent în BZA, milionarul Stefan Vuza nu este nici pe departe un manager atât de bun pe cât se reclama a fi. Si asta din mai multe motive. În primul rând, “bomba” Somes-Dej sta sa explodeze la propriu, “gratie” managementului defectuos marca Vuza. În acest context ar fi de precizat faptul ca, de la preluarea societatii, Vuza a înteles sa “scape” de mai toti specialistii pe care Somes îi avea: de la sefi de sectie la contabil sef (cel din urma dându-si demisia din motive pe care le vom preciza în cele ce urmeaza).

La preluarea societatii, Stefan Vuza si-a asumat ca, pâna în anul 2014, sa faca investitii în proiectul de mediu, în valoare de 16,6 milioane de USD, printre care un electrofiltru de aer (3 milioane USD) si un filtru împotriva poluarii apei. În ciuda angajamentelor luate de Vuza, situatia societatii se prezinta, în momentul de fata deplorabil, în timp ce angajatii sunt la un pas de a declansa greve, din cauza nemultumirilor salariale. Combinatul Somes este, dupa clasificarea Garzii Nationale de Mediu, o unitate de categoria A, adica unul dintre marii poluatori ai judetului Cluj. Zona de impact a efectelor dezastruoase asupra mediului înconjurator este extinsa pe întregul curs al Somesului, însa cei mai afectati de toxinele provenite din combinat sunt locuitorii Dejului. Calitatea apei si a aerului din Dej este alterata în permanenta de elementele poluante evacuate.

Sub aspectul investitiilor în tehnologie trâmbitate de Vuza lucrurile sunt mai mult decât alarmante. Si asta pentru ca, de cele mai multe ori, investitiile apar mai mult pe hârtie, în actele contabile, pentru a “pusca” cu obiectivele asumate în momentul preluarii combinatului. În editiile anterioare am aratat ca Vuza a cumparat din Portugalia un utilaj vechi pentru sectia de Hârtie, l-a dus în Italia, unde a beneficiat de o cosmetizare sau, altfel spus, o operatie estetica, pentru a putea fi prezentat reprezentantilor Garzii de Mediu drept un utilaj nou.

Întrebat fiind în legatura cu “investitiile” realizate la Sectia de Hârtie, presedintele SCR si patronul Somes-Dej, Stefan Vuza, ne “raporta”, noile sale achizitii: “masina 1 de hârtie care a costat aproximativ 100 de miliarde de lei si o cutie de hârtie, în total o investitie de 4 milioane de euro”. “Evident ca sunt noi toate, le-am cumparat din Italia, iar piesele sunt din Franta parca”. Însa, pretul real al utilajelor respective este mult mai mic decât cel declarat. Iar acest caz nu este unul singular.

“Modernizarea”, termen impropriu pentru ceea ce face Vuza, este realizata in majoritate second hand. Potrivit informatiilor noastre, una dintre investitiile de la Somes consta si în achizitionarea unei cutii de lansare. În realitate s-a schimbat cutia de lansare existenta cu una veche, adica s-a cumparat cu 145.000 euro de la o fabrica din Portugalia, o cutie de lansare, s-a trimis în Italia, s-a curatat si s-a aplicat eticheta firmei Fereira. Potrivit informatiilor noastre, cutia de lansare este fabricata de firma Valmet Finlanda în anul 1987, iar Vuza sustine ca este noua. Mai mult, cutia este mai lata cu 40 cm decât necesarul, motiv pentru care angajatii au probleme cu acest utilaj întrucât “curge peste tot, dar arata bine, caci este cosmetizata”. Potrivit informatiilor noastre, “vechitura a ajuns la societate la pretul de 1,7 mil euro, în timp ce o cutie de lansare noua costa 2,5 milioane de euro.

Totodata, din seria “modernizarii” mai face parte si un tambur de preluare a hârtiei. În fapt, cel vechi a fost trimis în Italia a beneficiat de aceeasi binecuvântata cosmetizare si a fost reîntors la Somes drept “tambur pick-up nou”. Dupa cum afirma sursele noastre, “S-a trimis în Italia tot la Fereira tamburul de rezerva de la calandru vechi, 17 tone, s-a cumparat un tambur mic de 1,5 tone din Germania care a ajuns la Fereira si s-a întors la Dej un calandru frumos vopsit cu sigla de la Fereira”. În aceeasi ordine de idei, “s-a pus la bobinator un motor si un tambur cumparate de la o societate din Petresti care prin Italia a ajuns la Dej si impreuna cu cutitele noi, cumparate de la o firma Germana – Helios compun bobinatorul la care acum trebuie sa lucreze trei oameni pe tura”, în conditiile în care “înainte de modernizare” lucrau doar doi angajati.

Mai mult, s-a instalat un sistem de control nou de la firma ABB (societatea suedeza implicata în vara acestui an într-un imens scandal legat de mita în care ar fi implicati mai multi fosti demnitari români, de pe vremea guvernarii PSD). Potrivit angajatilor, cu acest sistem de control se lucreaza mai greu decât cu cel vechi. Mai toti angajatii societatii sunt la curent si constienti de faptul ca aceste noi utilaje sunt practic la mâna a doua si ca din punct de vedere calitativ sunt net inferioare celor vechi, existente în fabrica.

Din acest motiv, Vuza încearca din rasputeri sa ascunda totul “sub pres”, iar tacerea angajatilor încearca sa o cumpere cu “premii” (de pâna la 250.000 de lei), pentru a “nu rasufla la presa”. “Totul este spalare de bani sub licenta italiana. În mare cam asta este modernizarea de la noi. Acum conducerea noastra da vina pe firma ABB carora specialistii nostri nu au stiut ce sa le ceara. Cert este ca facem o hârtie mai rea decât înainte si mai putina ca nu putem lucra cu noua cutie de lansare (nu cutie de hartie cum a spus preaînteleptul nostru “conducator Vuza”)”, ne-a declarat sub rezerva anonimatului unul dintre angajatii de la Somes-Dej.

Sub acest aspect ar mai fi de precizat faptul ca toate “modernizarile” de la Somes nu pot fi considerate de mediu, întrucât acestea s-au realizat în mare parte la Sectia Hârtie. Iar hârtia nu este poluator. Poluator mare este celuloza. Totodata, întrucât Somes-Dej este considerat a fi unul dintre cei mai mari poluatori de mediu si este sub stricta monitorizare a institutiilor abilitate, ar fi de spus ca relatia dintre conducerea societatii (gratie fratilor Cornel si Adrian Itu) si Garda de Mediu este una cât se poate de cordiala. Si asta pentru ca sefa Garzii de Mediu, Mihaela Beu, a fost vecina în Dej cu familia Itu.

Alaturi de aceste “modernizari”, un alt motiv care contribuie la dezastrul din societate îl constituie activitatea fratilor Adrian si Cornel Itu, ambii cu roluri bine determinate. Ar fi de precizat faptul ca, în timp ce Adrian Itu este directorul general al Somes-Dej, fratele acestuia, Cornel Itu este liderul PSD Dej si un influent personaj local. Relatia acestora cu societatea este una paguboasa, doar pentru cea din urma parte, dar se pare ca este pe deplin acceptata de Vuza.

Concret, societatea Tiger Somes cumpara din fabrica hârtie cu gramaj mic (produs considerat a fi cel mai scump) la un pret sub cel de fabricatie! (de 350 euro). Deloc accidental, Tiger Somes îi are ca actionari pe cetateanul italian Valentino Fornaroli si pe Adrian Itu. Hârtia cumparata, în conditiile si la pretul mai sus aratate, este vânduta la pretul pietei, potrivit informatiilor noastre, de societatea Tiger Italia, la care în schimb este actionar doar Fornaroli. Astfel, cele doua personaje vând aproximativ 30% din productia de hârtie a combinatului. Câstigul lor fiind mai mult decât deductibil.

Si fratele lui Adrian Itu, Cornel Itu, liderul PSD Dej, sta bine la capitolul relatii comerciale cu combinatul. Cornel Itu este actionar, împreuna cu primarul Dejului, Ioan Ungur, la societatea Mecsom cu sediul în Dej. Mecsom are contracte cu Somes Dej de mai multi ani: de la contracte pentru întretinerea utilajelor, la cele ce vizeaza cumpararea de fier vechi.

În aceeasi ordine de idei, toate lucrarile de constructii mari din combinat sunt realizate cu firma Doremir (a unui anume Selaru) care a lucrat si lucreaza la casa mezinului Mircea Itu si la herghelia de cai a familiei Itu din Urisor. Totodata, Itu Cornel este asociat într-o alta societate cu care introduce lemn în fabrica, cumparat în mare parte de la poarta fabricii.

Potrivit informatiilor noastre, “modernizarile” de la Somes-Dej s-au realizat, sub aspect financiar, si cu ajutorul actualului director al BCR Dej, Ioan Petric (implicat într-o alta afacere cu iz penal relatat recent în paginile BZA). Petric este un apropiat al fratilor Itu si consilier local PSD Dej. Dupa cum vom vedea, Petric s-a dovedit a fi un veritabil sac fara fund pentru interesele lui Vuza. Adica, dupa ce Vuza a trâmbitat ca Somes incheie anul 2004 cu profit de 40 miliarde de lei lei, se da inchiderea la banca cu un profit de 13 miliarde. Potrivit surselor noastre, pentru a “pusca” cu cele afirmate de Vuza, dar si pentru a beneficia de un credit de la BCR, potrivit informatiilor noastre, în aprilie 2005, cu buna stiinta a lui Petric s-a dispus refacerea bilantului contabil, situatie ce a determinat demisia contabilului-sef al combinatului, care nu a acceptat sa fie partas. Potrivit informatiilor noastre, BCR a acordat un credit de 8,160 milioane de euro pentru societatea dejeana, cu scopul modernizarii masinii de hârtie. Asta fara sa se ceara un studiu de fezabilitate pentru suma respectiva.

Numai ca, scopul declarat al creditului a fost deturnat pentru ca imediat dupa încasarea creditului Somes a facut plati de 63 de miliarde de lei (în decurs de o saptamâna) pentru unele societati membre ale grupului SCR.

Contactat telefonic pentru o declaratie oficiala în legatura cu situatia prezentata, Stefan Vuza a refuzat sa aiba un dialog civilizat cu redactorul BZA. Tot ce am putut obtine însa de la Vuza a fost o declaratie în legatura cu creditul contractat de la BCR Dej: “Nu, nu am luat nimc… Nu stiu… Eu, Stefan Vuza, nu am luat nici un credit”.

La fel s-a bâlbâit si directorul BCR, Ioan Petric: “Nu a luat nici un credit (Somes-Dej, n.r.). Nu mai stiu… Somes e de 20 de ani… Nu pot sa va spun acum sunt într-o sedinta, sunati-ma mâine. Aaa, suma de care vorbiti e prea mare… nu am dat atât”.

Iar Cornel Itu s-a disculpat rapid: “Eu am în lucru doar o reparatie la transportor. Mai fac lucrari toamna si primavara când sunt opririle planificate. Însa particip la licitatie, daca le câstig e bine, daca nu…. Însa nu vând lemn pentru Somes. Ma mir, nu stiu de unde aveti informatia asta, nu e adevarat”.

Memoranda Onac”