This is an example of a WordPress page, you could edit this to put information about yourself or your site so readers know where you are coming from. You can create as many pages like this one or sub-pages as you like and manage all of your content inside of WordPress.
Pagini
Blog Stats
- 17,657 hits
| Lu | Ma | Mi | Jo | Vi | Sâ | Du |
|---|---|---|---|---|---|---|
| « Dec | ||||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
| 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
| 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 |
| 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 |
| 28 | 29 | 30 | 31 | |||
Arhive
Blogroll
Articole recente
Categorii
Comentarii recente
| Busy on Mesaj funerar | |
| Busy on About | |
| anouk on Mesaj funerar | |
| ionut1990 on Itu si Morar pregatesc afacere… | |
| dadatroll on Privat: Cata prostie exista in… |
Top articole
- Nespecificat
Bănică Jr. a cântat prohodul Dejului
Primarul Costan Morar l-a ales pe unul dintre cei mai scumpi cântăreţi pentru Zilele Dejului.
foto
Ștefan Bănică Jr. a făcut deliciul gospodinelor din Dej.
Primăria municipiului Dej, aflată în blocaj financiar, şi-a permis să cheltuiască pentru Zilele Oraşului, care au inclus şi Festivalul de muzică populară SAMUS, 1,4 miliarde de lei vechi, o mare parte din bani fiind destinaţi onorariului lui Ştefan Bănică jr.
Al doilea cap de afiş a fost cântăreaţa de muzică populară Irina Loghin, care nu are nici o tangenţă cu folclorul someşean. Cu toate acestea, executivul Primăriei Dej, reprezentat de edilul Costan Morar, a considerat că Irina Loghin, cântăreaţă prahoveancă, este reprezentativă pentru Festivalul Culturii Populare Someşene SAMUS.
Deşi Primăria Dejului a fost inclusă pe lista instituţiilor aflate în incapacitate de plată, fiind nu de mult obiectul unei interpelări a deputatului PSD din Dej, Cornel Itu, pentru solicitarea sprijinului financiar din partea Guvernului, autoritatea locală condusă de primarul Costan Morar a cheltuit din bugetul oraşului 130.000 de lei noi pentru a impresiona alegătorii. În contul Festivalului SAMUS, Primăria Dej a primit încă 10.000 de lei de la Consiliul Judeţean.
“În momentul de faţă, un număr mare de administraţii locale sunt puse în situaţia dificilă de a fi în stare de faliment, fără ca acest lucru să fie definit concret. Aş exemplifica aici Primăria municipiului Dej, dar am cunoştinţă că multe alte administraţii locale sunt în aceeaşi situaţie. În acest moment, administraţiile aflate în această situaţie sunt blocate la nivelul proiectelor pe care le au. Autorităţile sunt în incapacitate de plată pentru a putea accesa şi a asigura cota de cofinanţare pentru proiectele noi şi proiectele europene în derulare, absolut necesare dezvoltării localităţilor respective. Am făcut toate demersurile la nivel judeţean, la Consiliul Judeţean, Prefectură, la Ministerul Administraţiei şi Internelor, la Ministerul Finanţelor şi Economiei, solicitând sprijin pentru a evita blocajul financiar al instituţiei. Şi avem două solicitări, de a fi sprijinită de la nivel guvernamental autoritatea locală, în speţă Primăria municipiului Dej şi, doi, gândirea în perspectivă a unui act normativ care să urmărească reglementarea situaţiilor financiare dificile în care ajung unele autorităţi locale”, declara deputatul Cornel Itu la sfârşitul lunii februarie a acestui an.
Datorii mari. Fonduri atrase, puţine
Primăria Dej are datorii de 320 miliarde de lei vechi la BCR, bancă de la care instituţia a accesat un credit pentru investiţii în mandatul fostului primar liberal, Ioan Ungur. „Situaţia Primăriei e delicată”, spune actualul primar PSD. „Am solicitat sprijinul miniştrilor, al Consiliului Judeţean. Avem un grad de îndatorare de 30% şi lunar trebuie să plătim 6 miliarde de lei vechi, bani care reprezintă rambursarea împrumutului de la BCR, plus dobânzi. Anual trebuie să dăm 70 de miliarde de lei vechi, iar bugetul local anual este de 320 miliarde de lei vechi. Este un credit pe care l-a accesat fostul primar, iar eu m-am opus la vremea respectivă. Avem o perioadă de rambursare de 20 de ani, pe care fostul primar a lăsat-o în seama altora”, s-a plâns Costan Morar. Întrebat ce ajutor a primit în urma solicitărilor transmise autorităţilor judeţene şi centrale, Morar a declarat că a primit de la Guvern 5,9 miliarde de lei vechi pentru „sporul de dispozitiv”, întrucât, în urma unui proces dintre angajaţi şi instituţie, s-a dat o sentinţă definitivă de plată în favoarea personalului Primăriei. “Am mai primit, tot de la Guvern, 13 miliarde de lei, în toamnă, în urma unei rectificări”, a adăugat Morar.
Pe de altă parte, fostul primar, Ioan Ungur, acuzat de Morar că a accesat un credit prea mare şi i-a lăsat o “moştenire grea”, susţine că împrumutul bancar a fost făcut cu acordul Consiliului Local şi al fostului viceprimar, adică acelaşi Morar. “E vorba de o metodă pur comunistă. Toţi comuniştii, după ce vin la putere lovesc în cei care au fost înainte. Am accesat un credit pe care l-am luat integral pentru dezvoltarea Dejului. Nu înţeleg de ce domnul Morar crede că acest credit îl îngroapă. Trebuie să facă rost de bani, dar nu ştie de unde. Nu poţi construi nimic fără credite. Trebuie să crească gradul de recuperare, să umble după bani. Acest credit a fost aprobat în Consiliul Local, cu aprobarea lui Morar, ca viceprimar”, a replicat Ioan Ungur.
Sărăcie lucie, cu pretenţii
În ciuda dificultăţilor financiare ale Primăriei, executivul instituţiei a organizat Zilele Oraşului, eveniment pentru care au fost alocate 1,3 miliarde de lei vechi. Cap de afiş a fost unul dintre cei mai scumpi cântăreţi, Ştefani Bănică Jr. Onorariul acestuia se ridică la peste 10.000 de euro, la care se adaugă 1 euro pe kilometrul parcurs până la eveniment sau bilet de avion, precum şi 9 camere duble plus un apartament pentru instrumentişti, staff şi vedetă. Un alt nume sonor adus la festival a fost trupa Crash şi Alexandra Ungureanu, care cere, potrivit impresarilor consultaţi de Cetăţeanul Clujean, 1.700 de euro. În rest, lista aprobată de primarul Morar include, în majoritate covârşitoare, nume necunoscute în industria muzicală, cum ar fi Timi şi Tomi Schmotzer. Excepţie face cântăreaţa prahoveancă Irina Loghin, care a fost cap de listă la Festivalul SAMUS, supranumit „al culturii populare someşene”.
Întrebat dacă era oportună cheltuirea a peste un miliard de lei vechi pentru un festival care s-a concentrat pe concertul lui Bănică, Morar a declarat: „Nu am cheltuit chiar atât. Am încasat şi 400 de milioane de lei vechi din chiria percepută celor care au ieşit cu marfă la Zilele Dejului. De fapt, am cheltuit 840 de milioane de lei vechi şi încă 100 de milioane i-am primit de la Consiliul Judeţean pentru SAMUS. Anul acesta am vrut să aduc artişti cunoscuţi. Am zis că vreau doi mari, şi am ales această variantă propusă de impresar. Anul trecut, de exemplu, nu am avut nici un artist de renume. Ce era să fac? Să nu mai organizez Festivalul SAMUS (care a fost finanţat de Consiliul Judeţean, n.red.). La preţul ăsta cine mai face aşa eveniment cum am făcut noi?”, se întreabă retoric Morar. Menţionăm că în 2008 au fost pe scenă, la Zilele Dejului, trupe precum Talisman, Alb Negru, Compact, Animal X, Cassa Loco. Onorariile acestora, potrivit informaţiilor noastre, însumează cel mult 10.000 de euro.
„Au ieşit în piaţă, la concertul lui Bănică, peste 15.000 de oameni”, a încheiat primarul Morar. În replică, fostul primar consideră că ambiţia de a aduce într-un oraş falimentar un artist care cere peste 10.000 de euro, la un eveniment organizat din bani publici, are ca scop îmbunătăţirea propriei imagini.
Dejul are o rată a şomajului de 7-8%, iar Primăria nu mai poate iniţia proiecte din bugetul local, din cauza situaţiei financiare în care se află.
„Anul acesta am vrut să aduc artişti cunoscuţi. Am zis că vreau doi mari, şi am ales această variantă propusă de impresar. Anul trecut, de exemplu, nu am avut nici un artist de renume.”
Costan Morar, primarul municipiului Dej
preluare Cetateanul Clujean